După aproape un an de proteste, manifestații și demersuri publice, cele trei mari federații sindicale din învățământ au depus joi, la Parlamentul României, listele cu peste 160.000 de semnături de susținere pentru inițiativa legislativă cetățenească ce urmărește eliminarea măsurilor introduse prin Legea nr. 141/2025, considerate de sindicaliști drept profund nocive pentru sistemul de educație.
Acțiunea a fost însoțită de un protest organizat în fața Parlamentului, între orele 11:00 și 13:00, de către Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater”.
🗞️ Citește și Acestea
Vicepreședintele Sindicatului Liber din Învățământul Preuniversitar Clujean (SLIPC), Raluca Dârjan, a declarat că depunerea semnăturilor reprezintă mai mult decât un demers administrativ.
„Astăzi nu depunem doar niște dosare cu semnături. Depunem în Parlament vocea a peste 160.000 de oameni și dovada că profesorii, părinții și cetățenii au refuzat să accepte sacrificarea educației pentru o economie infimă de doar 0,02% din PIB.”
Potrivit acesteia, ultimul an a fost unul dintre cei mai dificili pentru angajații din sistemul de învățământ.
„De aproape un an, profesorii, elevii și studenții protestează împotriva efectelor Legii nr. 141/2025. A fost unul dintre cei mai grei ani pentru personalul din învățământ din ultimele decenii. Aproape 18.000 de colegi și-au pierdut locurile de muncă, profesorii au fost obligați să predea mai mult pentru aceleași venituri, clasele au devenit mai aglomerate, unități de învățământ și clase au fost comasate, directorii și inspectorii au fost încărcați cu ore suplimentare de predare, iar plata cu ora a fost redusă la un nivel umilitor.”
Dârjan susține că toate aceste măsuri au fost adoptate fără consultarea reală a celor implicați în sistemul educațional și fără o analiză a efectelor produse.
„Toate aceste măsuri au fost impuse fără un dialog real cu cei care lucrează în școli și fără un studiu de impact care să arate consecințele asupra sistemului de educație. În loc să investească în educație, Guvernul a ales să facă economii pe seama profesorilor și a elevilor.”
Prin inițiativa legislativă depusă în Parlament, sindicatele solicită revenirea la prevederile existente înainte de modificările aduse prin Legea nr. 141/2025. Printre principalele revendicări se numără reducerea efectivelor de elevi din clase și grupe, revenirea la norma didactică anterioară, plata corectă a activității desfășurate în regim de plată cu ora, menținerea degrevărilor pentru personalul de conducere, acordarea echitabilă a voucherelor de vacanță, deblocarea compensării concediilor de odihnă neefectuate și plata integrală a drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești.
Totodată, inițiativa prevede majorarea primei de instalare pentru cadrele didactice care aleg să profeseze în mediul rural, în zone izolate sau defavorizate.
„Pe înțelesul tuturor, această inițiativă înseamnă clase mai puțin aglomerate, profesori mai puțin suprasolicitați, respectarea drepturilor salariaților și condiții mai bune pentru desfășurarea actului educațional în beneficiul elevilor.”
Vicepreședintele SLIPC consideră că responsabilitatea revine acum Parlamentului și Guvernului.
„După un an de proteste, mingea este acum în terenul decidenților politici. Parlamentul și Guvernul trebuie să decidă dacă ascultă vocea celor care țin școala românească în viață sau dacă aleg să ignore încă o dată semnalul transmis de peste 160.000 de colegi, părinți și cetățeni. Nu mai există nicio scuză. După un an de proteste, orice refuz de a corecta aceste măsuri va fi o alegere asumată împotriva educației. Noi ne-am făcut datoria. Am protestat, am argumentat, am strâns semnături și am venit cu soluții. Acum așteptăm aceeași responsabilitate din partea celor care conduc România.”
