Eurodeputat AUR: Comisia Europeană nu poate preciza cât a contribuit România financiar la sprijinirea Ucrainei

Autor

Data

Categorie

Europarlamentarul AUR Georgiana Teodorescu acuză lipsa de transparență a Comisiei Europene în privința contribuției financiare a României la sprijinirea Ucrainei, după ce a primit un răspuns oficial la o întrebare adresată Executivului european pe acest subiect.

Potrivit eurodeputatei, Comisia Europeană a transmis că „nu are acces la detaliile pachetelor de asistență financiară bilaterală pe care statele membre le furnizează Ucrainei”, deși aceste informații sunt comunicate instituției europene. Răspunsul a fost catalogat de Georgiana Teodorescu drept „sfidător și șocant”.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„Am vrut să știu câți bani pleacă din buzunarele românilor către Ucraina, în condițiile în care guvernele de la București refuză să ne spună acest lucru de la începutul războiului. Răspunsul funcționarilor europeni l-ar fi șocat chiar și pe Kafka”, a declarat eurodeputatul AUR.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Georgiana Teodorescu a subliniat că Uniunea Europeană este cel mai mare donator al Ucrainei, cu un ajutor total de aproximativ 188 de miliarde de euro, motiv pentru care a solicitat explicit date privind contribuția României la acest efort financiar. În opinia sa, poziția Comisiei Europene echivalează cu un refuz de a oferi informații clare cetățenilor.

„Cu alte cuvinte, Comisia Europeană, deși primește toate detaliile legate de banii trimiși de statele membre Ucrainei, nu știe – sau nu vrea să ne spună – ce sume au plecat spre Kiev din buzunarele românilor plătitori de taxe. Nu-mi dau seama dacă este vorba despre incompetență sau despre o insultă la adresa inteligenței colective a europenilor”, a mai afirmat europarlamentarul.

Aceasta a atras atenția și asupra faptului că sprijinul oferit Ucrainei prin intermediul coridoarelor verzi, inclusiv cele de la Marea Neagră, nu este inclus în calculul ajutorului financiar consolidat acordat de România. Potrivit Comisiei Europene, această excludere este motivată de „complexitatea” sprijinului și de faptul că acesta ar genera venituri pentru statele membre prin taxe și utilizarea infrastructurii.

„Ni se sugerează că ar trebui să fim recunoscători Ucrainei pentru că folosește infrastructura UE, deoarece acest lucru generează venituri și taxe pentru autoritățile naționale, probabil din banii donați de români și de ceilalți cetățeni europeni”, a declarat Georgiana Teodorescu.

Eurodeputatul AUR susține că situația demonstrează lipsa de transparență a instituțiilor europene și cere publicarea clară a tuturor sumelor alocate de România pentru sprijinirea Ucrainei.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri