Eurodeputatul Cristian Terheș critică vânzarea participațiilor statului în companii profitabile: „Va adânci deficitul bugetar”

Autor

Data

Categorie

Eurodeputatul Cristian Terheș a criticat dur intenția Guvernului de a vinde pachete minoritare de acțiuni în companii de stat profitabile, susținând că o astfel de măsură ar avea efecte negative pe termen lung asupra veniturilor bugetare și ar putea accentua deficitul.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Într-o postare publicată pe rețelele sociale, Terheș afirmă că vânzarea de participații în companii profitabile reprezintă o soluție pe termen scurt care ar diminua încasările viitoare ale statului din dividende.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

„În loc să rezolve problema deficitului, o va adânci, creând pretextul pentru alte creșteri de taxe și impozite”, susține eurodeputatul.

Acesta argumentează că statul ar trebui să se concentreze pe restructurarea companiilor neprofitabile și pe creșterea eficienței acestora, nu pe valorificarea unor active deja performante. În opinia sa, vânzarea unor participații în companii profitabile aduce venituri imediate, dar reduce capacitatea statului de a genera venituri constante în viitor.

Deficitul bugetar și soluțiile propuse

Eurodeputatul explică, în cadrul aceleiași postări, mecanismele deficitului bugetar, subliniind că acesta reprezintă diferența dintre cheltuielile totale ale statului și veniturile încasate. În acest context, reducerea deficitului ar presupune fie scăderea cheltuielilor, fie creșterea veniturilor bugetare.

Potrivit lui Terheș, creșterea veniturilor ar trebui să vină din îmbunătățirea colectării taxelor, lărgirea bazei de impozitare, stimularea investițiilor și a producției interne, dar și din creșterea profitabilității companiilor de stat.

Acesta consideră că actuala strategie guvernamentală merge în direcția opusă, prin diminuarea veniturilor viitoare generate de aceste companii.

Critici privind politicile fiscale

În același timp, Terheș critică și politica fiscală a Guvernului, susținând că majorarea taxelor și impozitelor ar fi avut efecte negative asupra economiei, inclusiv reducerea consumului și creșterea costurilor de producție.

El afirmă că aceste măsuri ar fi contribuit la creșterea inflației și la scăderea competitivității economice, invocând faptul că România ar înregistra una dintre cele mai ridicate rate ale inflației din Uniunea Europeană.

Contextul deficitului în România

Potrivit datelor prezentate de eurodeputat, deficitul bugetar al României a ajuns în 2025 la aproximativ 146 de miliarde de lei, echivalentul a 7,65% din PIB, peste media europeană de circa 3%.

În acest context, reducerea deficitului ar necesita atât controlul cheltuielilor publice, cât și stimularea creșterii economice, prin politici care să susțină investițiile și producția.

Propuneri alternative

Terheș susține că soluțiile pentru redresarea economică ar include reducerea taxelor și impozitelor, în special pe muncă, stimularea producției interne, creșterea absorbției fondurilor europene și atragerea investițiilor străine.

Acesta promovează, totodată, un model de politici economice conservatoare, despre care afirmă că au generat prosperitate în alte state.

Declarațiile eurodeputatului vin în contextul unei dezbateri mai ample privind strategia Guvernului de valorificare a participațiilor statului în companii din domenii strategice. Autoritățile nu au oferit, până în prezent, un punct de vedere oficial ca răspuns la criticile formulate. Subiectul rămâne unul sensibil, având implicații atât asupra echilibrului bugetar, cât și asupra politicilor economice pe termen lung.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri