Grindeanu critică dur măsurile Guvernului: „Nu sunt reforme, sunt concedieri și vânzări de active”

Autor

Data

Categorie

TIMIȘOARA – Liderul Sorin Grindeanu a lansat un atac la adresa măsurilor promovate de actuala guvernare, susținând că acestea sunt prezentate eronat drept reforme, deși, în opinia sa, reprezintă doar disponibilizări de personal și vânzări de active ale statului.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Întrebat despre acuzațiile potrivit cărora partidul pe care îl conduce s-ar fi distanțat de reformele asumate prin proiectul de buget, Grindeanu a contestat existența unor reforme reale și a cerut exemple concrete din partea Executivului.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

„Se vorbește despre reforme, dar care sunt acestea, concret?”, a afirmat liderul social-democrat, făcând referire la declarațiile premierului Ilie Bolojan.

Critici privind disponibilizările din sectorul public

Grindeanu a respins ideea că reducerea personalului bugetar poate fi considerată o reformă, subliniind că astfel de măsuri reprezintă, în esență, concedieri.

În opinia sa, o reformă autentică a administrației ar trebui să includă modernizarea instituțiilor, digitalizarea serviciilor publice și reorganizarea unităților administrativ-teritoriale, astfel încât cetățenii să beneficieze de servicii mai eficiente și mai puțin costisitoare.

„Nu putem vorbi despre reformă atunci când doar reducem numărul de angajați. Reforma înseamnă eficiență și servicii mai bune, nu doar tăieri de posturi”, a explicat acesta.

Vânzarea companiilor de stat, contestată

Un alt punct criticat de liderul PSD îl reprezintă intenția de a vinde participații în companii de stat profitabile. Grindeanu consideră că un astfel de demers nu poate fi calificat drept reformă, mai ales într-un context economic dificil.

Acesta a susținut că astfel de decizii ar putea afecta interesele statului pe termen lung și a ridicat semne de întrebare cu privire la modul în care sunt luate aceste hotărâri în cadrul coaliției de guvernare.

„Este o abordare discutabilă să vinzi active profitabile într-o perioadă complicată din punct de vedere economic”, a afirmat liderul social-democrat.

Semne de întrebare privind coeziunea coaliției

Grindeanu a sugerat că există probleme de comunicare și coordonare în interiorul coaliției, întrebând retoric dacă deciziile majore sunt cunoscute și asumate de toți partenerii de guvernare.

Declarațiile sale vin în contextul unor tensiuni tot mai vizibile în cadrul alianței politice, generate de divergențele privind direcția reformelor economice și administrative.

Referiri la programul SAFE

În același context, liderul PSD a adus în discuție și programul SAFE, în valoare de aproximativ 16 miliarde de euro, despre care a spus că presupune împrumuturi care vor trebui rambursate ulterior.

Acesta a arătat că doar o parte din fonduri ar urma să fie direcționată către infrastructură, în timp ce restul ridică semne de întrebare privind impactul real asupra economiei.

„Este important să vedem în ce măsură aceste sume generează dezvoltare economică și locuri de muncă în România”, a punctat Grindeanu.

Context politic și economic

Declarațiile liderului social-democrat vin într-un moment în care Guvernul promovează un pachet de măsuri prezentate drept reforme structurale, în scopul reducerii deficitului bugetar și al creșterii eficienței administrative.

Criticile formulate reflectă însă o dezbatere mai amplă privind natura acestor măsuri și efectele lor pe termen lung asupra economiei și societății.

Până în prezent, Executivul nu a oferit un răspuns oficial la afirmațiile liderului PSD.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri