Europarlamentarul Cristian Terheș a declarat, într-un interviu exclusiv acordat pentru Politic Live la Bruxelles, că România are nevoie de un guvern politic stabil, capabil să ia decizii într-un context economic și geopolitic complicat. Acesta a vorbit despre căderea Guvernului Bolojan, tensiunile dintre partide, fondurile europene, programul SAFE, viitorul PNL și integrarea Republica Moldova în Uniunea Europeană.
Europarlamentarul Cristian Terheș susține că demiterea Guvernului Bolojan era previzibilă, având în vedere tensiunile politice acumulate în ultimele luni și nemulțumirile generate de unele măsuri economice.
„Era iminent. La cum arătau lucrurile și declarațiile publice ale mai multor actori politici români, era cumva de așteptat că, unu, se va face o moțiune, doi, că moțiunea respectivă va trece și, trei, că va trece cu un scor foarte mare. Ceea ce s-a și întâmplat: 281 de voturi în favoarea moțiunii, 254 de semnături, 281 de voturi pentru demiterea Guvernului Bolojan”, a declarat Cristian Terheș.
🗞️ Citește și Acestea
Întrebat despre informațiile potrivit cărora mai mulți parlamentari PNL ar fi votat moțiunea, Terheș a spus că acest lucru nu l-ar surprinde, având în vedere nemulțumirile existente în interiorul partidului.
„Nu m-ar mira. Este și în PNL, în prezent, o tensiune foarte mare. Sunt persoane care, electoral vorbind, s-ar plia pe electoratul tradițional PNL: oameni de afaceri, antreprenori, clasa de mijloc. Au fost foarte mulți nemulțumiți de o serie de măsuri pe care Guvernul Bolojan le-a implementat. Nu spun că toate măsurile au fost greșite, dar au fost unele care i-au afectat negativ pe acești oameni”, a afirmat europarlamentarul.
Acesta a criticat creșterea taxelor, a TVA, a accizelor și a impozitelor, susținând că măsurile au alimentat inflația și au afectat puterea de cumpărare.
„Creșterea TVA-ului, a impozitelor și a accizelor a dus la o scumpire în masă, în progresie geometrică, a prețurilor. Vedem că România are, din august-septembrie 2025, cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, undeva către 10%, ceea ce este imens”, a spus Terheș.
Europarlamentarul a comentat și reacția Bursei de la București după căderea guvernului, susținând că piețele ar putea anticipa o schimbare de politică fiscală.
„Cei care joacă la bursă sunt oameni care simt foarte bine pulsul economic, financiar, fiscal și politic. Reacția a fost neașteptată: pe de o parte a urcat euro, deci a scăzut puterea de cumpărare, iar pe de altă parte a urcat bursa din România. Probabil a urcat pentru că se așteaptă ca următorul guvern să scadă din nou taxele, ceea ce ar fi benefic în contextul actual”, a declarat acesta.
Terheș a criticat modul în care se desfășoară dezbaterea politică din România, afirmând că discuțiile sunt prea mult centrate pe persoane și prea puțin pe proiecte.
„Toată dezbaterea și cearta publică se axează foarte mult pe oameni. Societatea este împărțită în găști, fiecare gașcă având idolul ei. Unii cu Călin Georgescu, alții cu Bolojan, alții cu altcineva. Ajungi în punctul în care nu mai poți vorbi despre teme, despre proiecte, despre ce a făcut bine un om sau ce putea să facă mai bine”, a spus europarlamentarul.
Acesta a adăugat că viitorul guvern ar trebui evaluat prin prisma soluțiilor propuse pentru economie, nu prin etichete politice.
„Mi-aș dori ca în această dezbatere despre viitorul guvern să se discute despre proiectele și soluțiile pe care respectivul guvern vrea să le implementeze pentru a scoate România din actuala criză economică. Consumul a scăzut, puterea de cumpărare a scăzut, inflația a urcat, prețul la combustibil a urcat, prețul la energie a urcat”, a afirmat Terheș.
Europarlamentarul a atras atenția și asupra prețului energiei, afirmând că România are resurse, dar problemele țin de reglementare și administrare.
„România are cel mai mare preț la energie din Uniunea Europeană raportat la puterea de cumpărare. Avem hidrocentrale, termocentrale, centrala de la Cernavodă, fotovoltaice, eoliene în Dobrogea. Avem surse. Dacă totuși România are cel mai mare preț la energie, înseamnă că nu este doar o problemă de piață liberă, ci una de reglementare”, a spus acesta.
În privința fondurilor europene, Terheș a criticat lipsa de pregătire a oficialilor români pentru negocierile privind viitorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene.
„Noi discutăm acum noul cadru financiar multianual, bugetul Uniunii Europene pe următorii șapte ani. Deja din 2025 se setează parametrii, obiectivele și limitele în care poți jongla cu următorul buget. Nu prea văd din partea României interes și discuție. Atitudinea generală a oficialilor români este: o fixăm ulterior. Nu merge așa. La momentul acesta se negociază lucruri, se trasează obiective, se fac deal-uri în spatele ușilor închise”, a declarat europarlamentarul.
Acesta a avertizat că România riscă să piardă bani europeni dacă nu vine cu proiecte și domenii clare de competitivitate.
„Mă tem că și în următorul cadru financiar multianual se vor pierde foarte mulți bani pentru că nu avem temele făcute. Următorii bani europeni se vor da pe bază de contract. Trebuie să vii în fața instituțiilor europene și să spui: noi suntem competitivi pe ceva. Ca să fii competitiv ai nevoie de cercetare, dezvoltare, educație, infrastructură, mijloace de transport. Este un ecosistem”, a spus Terheș.
Întrebat despre eticheta de partid pro-european sau anti-european, europarlamentarul a respins ideea excluderii AUR din orice discuție politică.
„Se jonglează cu genul acesta de etichete. AUR a fost votat de un număr mare de români. Are cineva impresia că toți cei care au votat AUR sunt antieuropeni sau pro-ruși? Greșit. S-au regăsit fie în valori, fie în modul în care AUR și-a făcut campanie. Ideea aceasta că doar unii sunt pro-europeni și ceilalți nu ar fi pro-europeni este o aberație și va afecta negativ România”, a declarat Cristian Terheș.
Acesta consideră că președintele Nicușor Dan ar trebui să discute cu toate partidele parlamentare, inclusiv cu AUR, în procesul de formare a unui nou guvern.
„Cred că și președintele Nicușor Dan s-a pus într-un colț, într-o situație fără ieșire, pentru că a spus că nu va discuta cu AUR pentru susținerea unui guvern. De ce nu? Poți să nu fii de acord cu AUR, dar îi chemi și îi întrebi: ce propunere aveți de premier? Ați dat totuși un guvern jos”, a spus europarlamentarul.
Terheș a afirmat că România are nevoie de un guvern politic, nu tehnocrat, într-un moment în care sunt necesare decizii dificile.
„În situații de criză ai nevoie de guvern politic. Ai nevoie de un om politic care să adune politicienii la masă și să poată forma o majoritate politică în Parlament. Sunt decizii grele de luat, care necesită susținere politică. Un premier tehnocrat nu își permite să ridice taxe și impozite, pentru că îl ia Parlamentul de gât”, a declarat acesta.
Europarlamentarul a făcut apel la o rezolvare rapidă a crizei politice.
„România are nevoie de un guvern operațional, funcțional, care să aibă în spate o majoritate politică confortabilă, pentru a lua decizii nepopulare, dacă este cazul, dar asumate politic. Altfel vom merge din rău în mai rău”, a afirmat Terheș.
Despre viitorul PNL, Cristian Terheș a spus că nu crede că partidul se va rupe, dar consideră că liberalii trebuie să își redescopere valorile.
„Nu cred că se rupe PNL și nu cred că ar fi bine pentru România să se rupă PNL-ul. Totuși, PNL este un partid istoric. Cred că PNL trebuie să își redescopere propriile valori, rădăcini și idealuri politice. Dacă ai un PNL în PPE care continuă să susțină, prin voturi în Parlamentul European, ideologia de gen, federalizarea Europei și alte teme aflate în opoziție cu valorile sale, este o problemă”, a spus acesta.
Terheș a vorbit și despre programul european SAFE, destinat reînarmării Europei, susținând că România trebuie să folosească acest mecanism pentru dezvoltarea propriei industrii de apărare.
„Programul SAFE ar trebui să ajute economia României și mai ales industria de apărare, care are un potențial imens. România primește 16 miliarde de euro, o sumă imensă. Problema nu este suma, ci ce se întâmplă cu acești bani. Dacă dai miliarde la firme germane și franceze și nu construiești capacitate în România, pierzi o oportunitate”, a afirmat europarlamentarul.
Acesta a spus că România ar trebui să negocieze contracte avantajoase, cu producție și locuri de muncă în țară.
„Poți negocia înțelegeri mutual avantajoase. Le spui companiilor: veniți și faceți firmă în România, angajați oameni aici, faceți offset aici. Industria de apărare poate aduce venituri importante la buget dacă știi cum să o dezvolți”, a declarat Terheș.
În privința Republicii Moldova, europarlamentarul a spus că integrarea europeană a Chișinăului este legată de parcursul Ucrainei, dar a adăugat că unirea cu România este văzută tot mai des ca o cale posibilă de integrare mai rapidă în Uniunea Europeană.
„Republica Moldova a primit undă verde din partea Comisiei Europene și a trecut deja foarte repede de niște pași importanți. Problema este că Republica Moldova este conectată cu Ucraina când vine vorba de integrarea în UE. Foarte multe țări vest-europene nu au o problemă cu Moldova, ci cu Ucraina, mai ales din cauza agriculturii”, a spus acesta.
Terheș a explicat că unirea Republicii Moldova cu România ar fi, din punct de vedere politic, cea mai simplă cale, dar există probleme constituționale care trebuie discutate.
„Poate ar fi mai ușor pentru Republica Moldova să se integreze prin unirea cu România. Ar fi cea mai simplă și ușoară cale, pentru că ține de o chestiune bilaterală. Dacă România și Moldova agrează, dacă populațiile din cele două țări agrează, se face unirea și se merge mai departe. Rămân însă teme de constituționalitate: Găgăuzia, Transnistria, caracterul unitar al statului român”, a spus europarlamentarul.
Acesta a subliniat că România trebuie să rămână aproape de Republica Moldova indiferent de formula de integrare europeană.
„Faptul că începe să se vorbească tot mai mult despre unirea Republicii Moldova cu România ca procedură simplă de intrare în UE este de bun augur. Trebuie continuată discuția și ajutată Republica Moldova în acest proces de integrare. Că va fi prin unirea cu România sau prin integrare directă, vom vedea. Important este să fim alături de frații noștri din Moldova, iar ei să știe că le suntem alături”, a concluzionat Cristian Terheș.
