Sprijinul pentru adoptarea unui nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei începe să se erodeze în interiorul Uniunii Europene, pe fondul îngrijorărilor tot mai mari privind impactul economic al acestor măsuri asupra statelor membre și companiilor europene.
Potrivit unei analize publicate de Financial Times, care citează surse diplomatice europene, negocierile privind un nou set de sancțiuni au devenit extrem de dificile, după ce mai multe capitale europene au început să solicite derogări sau să se opună unor restricții care le-ar afecta propriile interese economice.
🗞️ Citește și Acestea
Patru zile de negocieri fără rezultat
Diplomații europeni au petrecut patru zile în negocieri la Bruxelles săptămâna trecută, însă nu au reușit să ajungă la un acord privind noul pachet de sancțiuni.
Întrucât toate sancțiunile europene trebuie aprobate în unanimitate, opoziția câtorva state membre este suficientă pentru a bloca întregul proces.
Surse diplomatice afirmă că nivelul rezistenței față de noile măsuri este fără precedent și ridică semne de întrebare privind capacitatea Uniunii Europene de a menține aceeași linie comună în raport cu Moscova.
„Imperativul moral” nu mai convinge
Un diplomat european citat de Financial Times susține că argumentele morale și apelurile la solidaritate cu Ucraina își pierd din eficiență în cadrul negocierilor.
„La masa negocierilor, imperativul moral devine din ce în ce mai puțin eficient”, a declarat acesta, adăugând că, deși toate guvernele susțin public o poziție fermă împotriva Rusiei, în practică interesele economice încep să primeze.
Grecia cere excepții pentru transportul gazului rusesc
Printre cele mai ferme poziții se numără cea a Greciei, care condiționează sprijinul pentru noul pachet de sancțiuni de posibilitatea de a continua transportul gazului natural lichefiat (GNL) rusesc către state din afara Uniunii Europene.
Autoritățile de la Atena avertizează că o interdicție totală ar afecta grav industria navală elenă și interesele economice ale unor mari operatori din domeniu, inclusiv ale armatorului George Prokopiou.
Guvernul grec susține că sancțiunile trebuie concepute astfel încât să lovească economia Rusiei mai puternic decât pe cea a statelor membre ale Uniunii Europene.
Germania și Portugalia vor eliminarea unor restricții
Germania și Portugalia solicită, la rândul lor, renunțarea la interdicția privind importurile de pește din Rusia, argumentând că industria europeană de procesare depinde în continuare de aceste materii prime.
În paralel, Franța și Italia cer relaxarea regulilor privind acordarea vizelor pentru foști militari ruși care au participat la războiul din Ucraina, în timp ce Austria solicită deblocarea a două miliarde de euro din activele rusești înghețate pentru a compensa pierderile înregistrate de Raiffeisen Bank în urma unei amenzi impuse de autoritățile ruse.
Costurile sancțiunilor se resimt în Europa
Mai multe companii europene au raportat deja pierderi importante ca urmare a sancțiunilor și a măsurilor de retorsiune adoptate de Moscova.
Printre acestea se numără producătorul danez de bere Carlsberg și compania energetică finlandeză Fortum, care au pierdut active evaluate la miliarde de euro după ce autoritățile ruse au confiscat operațiunile acestora din Rusia.
Diplomații europeni afirmă că statele afectate susțin că unele guverne încearcă să își protejeze propriile interese economice, în timp ce altora li se cere să suporte costurile pentru menținerea unei politici comune față de Kremlin.
Un test pentru unitatea europeană
De la invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, Uniunea Europeană a adoptat succesiv pachete de sancțiuni menite să reducă veniturile Kremlinului și să limiteze capacitatea Moscovei de a finanța războiul.
Însă negocierile actuale arată că menținerea consensului devine din ce în ce mai dificilă, pe măsură ce costurile economice ale sancțiunilor se resimt în statele membre, iar guvernele încearcă să găsească un echilibru între sprijinul acordat Ucrainei și protejarea propriilor economii.
