Fost ministru: „România a intrat într-o criză socială!”. Critici dure la adresa bugetului propus de Guvern

ULTIMELE ŞTIRI

Autor

de PoliticLive

Data

Categorie

ULTIMELE ŞTIRI

Fostul ministru al Finanțelor, Adrian Câciu, susține că România se confruntă deja cu o criză socială, după ce datele publicate de Institutul Național de Statistică arată o scădere puternică a consumului populației pentru a șasea lună consecutiv.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Într-o postare publică, Câciu afirmă că această evoluție indică o recesiune reală, nu doar un fenomen tehnic sau statistic. „România a intrat și trece printr-o criză socială, iar presiunea recesionistă este tot mai acută”, a transmis fostul ministru.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Acesta critică și propunerea de buget prezentată de Guvern, spunând că documentul nu răspunde celor două șocuri majore cu care se confruntă economia: inflația combinată cu recesiunea și efectele conflictului din Iran.

Potrivit lui Câciu, bugetul ar fi construit pe o prognoză economică depășită, care nu ia în calcul intrarea economiei în recesiune. „Este un buget contabil, făcut să se închidă din pix, pe fonduri europene”, a afirmat acesta.

Fostul ministru mai susține că proiectul de buget include alocări consistente pentru magistrați, în timp ce pentru categoriile vulnerabile nu ar exista suficiente resurse. El a menționat că venitul mediu al magistraților ar fi de aproximativ 18.000 de lei net pe lună.

În plus, Câciu avertizează asupra riscului ca unele venituri estimate la buget să nu se realizeze, în special cele legate de fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Potrivit acestuia, riscul ar putea ajunge la aproximativ 1,4% din PIB, ceea ce ar putea agrava situația economică.

„Nu este deloc bine. Din contră, este grav”, a concluzionat fostul ministru.

Citeste si:

Articolul precedent
VIDEO | Daniel Buda: UE pregătește miliarde de euro pentru locuințe accesibile. România ar putea folosi peste 2 miliarde din fonduri europene
Articolul următor
Rareș Bogdan, discurs exploziv în Parlamentul European: „Nu mai avem ce discuta cu Teheranul! Europa pare fricoasă”

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri