George Simion vorbește în POLITICO despre o posibilă schimbare a puterii în România

Autor

Data

Categorie

Criza politică din România intră într-o nouă fază, iar liderul George Simion încearcă să capitalizeze momentul, mizând pe slăbirea coaliției pro-europene și pe avantajul din sondaje. Potrivit unei analize publicate de Politico, liderul AUR vede actualul blocaj politic ca pe o oportunitate reală de a ajunge la guvernare.

După ce a pierdut alegerile prezidențiale anul trecut, Simion pare să fi găsit o altă cale spre putere, în contextul în care alianța formată din Partidul Social Democrat, Partidul Național Liberal, Uniunea Salvați România și Uniunea Democrată Maghiară din România este tot mai fragilă.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„Democrația înseamnă alternanță la putere. Este momentul să ni se dea și nouă șansa să guvernăm”, a declarat Simion pentru Politico, subliniind că partidul său este pregătit să intre în jocul guvernării.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Actuala criză a fost declanșată de conflictul privind măsurile de austeritate necesare pentru reducerea deficitului bugetar. Ruptura majoră s-a produs după ce PSD și-a retras sprijinul pentru premierul Ilie Bolojan, criticând amploarea tăierilor de cheltuieli.

Simion a descris coaliția ca fiind „o alianță nenaturală”, formată din partide care au alternat la putere după 1989 și care, în opinia sa, încearcă acum să rămână unite doar pentru a bloca ascensiunea AUR.

În același timp, liderul AUR susține că este dispus să negocieze cu orice formațiune politică, însă în anumite condiții, printre care reducerea numărului de parlamentari și diminuarea subvențiilor pentru partide.

Sondajele îi sunt favorabile. Conform datelor citate de Politico, AUR conduce în intențiile de vot cu aproximativ 35%, mult peste PSD, aflat pe locul doi, cu circa 20%. Acest avans alimentează temerile partidelor pro-europene că o criză prelungită ar putea duce la o schimbare majoră de direcție politică.

Un eventual guvern influențat de AUR ar putea însemna o repoziționare a României în raport cu Uniunea Europeană. Simion s-a pronunțat împotriva implicării Comisiei Europene în politicile fiscale naționale, a criticat sprijinul financiar pentru Ucraina și a respins politicile comune privind migrația.

Pe plan extern, liderul AUR își consolidează relațiile cu zona conservatoare internațională, fiind asociat cu mișcarea inspirată de fostul președinte american Donald Trump și menținând legături cu lideri precum Giorgia Meloni sau Marine Le Pen.

În ciuda contextului favorabil, scenariul alegerilor anticipate rămâne puțin probabil. Pentru declanșarea acestora ar fi nevoie ca Parlamentul să respingă două guverne consecutive, iar președintele Nicușor Dan să aprobe dizolvarea legislativului — un pas considerat riscant de partidele tradiționale.

Între timp, presiunea crește și din punct de vedere economic. România riscă să piardă accesul la fonduri europene importante, inclusiv aproximativ 16,6 miliarde de euro din programul SAFE pentru apărare și circa 10 miliarde de euro din fondurile de redresare post-pandemie.

Pe fondul acestui blocaj, liderii politici încearcă să găsească soluții, însă tensiunile rămân ridicate. PSD și PNL se acuză reciproc de destabilizare, iar USR avertizează că destrămarea coaliției ar putea favoriza „forțele extremiste”.

În acest context, Simion adoptă o poziție strategică. Deși nu afirmă clar că își dorește funcția de premier, el susține că partidul său are oameni pregătiți pentru guvernare și că prioritatea este „stabilizarea țării”.

Criza politică din România se anunță de durată, iar, așa cum subliniază Politico, ascensiunea AUR transformă ecuația puterii într-una tot mai imprevizibilă.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri