Europarlamentarul Georgiana Teodorescu a depus o serie de amendamente la pachetul legislativ european privind simplificarea și consolidarea cerințelor de siguranță alimentară, susținând că inițiativa urmărește corectarea unor „anomalii istorice” din legislația europeană care ar dezavantaja fermierii români și i-ar expune unei concurențe neloiale din partea țărilor terțe.
O regiune unică, ignorată de sistemul european de autorizare
Potrivit europarlamentarei AUR/ECR, sistemul actual de autorizare zonală al Uniunii Europene încadrează România, în mod eronat, în aceeași zonă biologică (Zona B) cu state precum Germania, deși condițiile climatice și de sol sunt fundamental diferite. Teodorescu a atras atenția asupra Regiunii Stepei, o zonă pe care o consideră unică la nivel european, dar complet ignorată în dosarele standard de autorizare a produselor de protecție a plantelor. Ea a menționat, în context, atacurile recurente ale dăunătorului endemic Tanymecus dilaticollis (rățișoara porumbului), care ar afecta grav culturile din regiune, argumentând că aplicarea acelorași reguli valabile pentru zone precum Berlinul nu ține cont de secetele severe, temperaturile extreme și presiunile specifice ale dăunătorilor cu care se confruntă fermierii români.
Blocaj juridic după o decizie a Curții de Justiție a UE
Europarlamentarul a semnalat că o decizie strictă a Curții de Justiție a UE (Cauza C-162/21) a restricționat sever utilizarea autorizațiilor de urgență pentru tratarea semințelor, lăsând fermierii din regiunile afectate de dăunători endemici într-un blocaj juridic și operațional. Pentru a rezolva această situație, Teodorescu a propus un cadru juridic structural și strict controlat, dublat de un mecanism de urgență pe termen limitat, care ar permite statelor membre să folosească tratamente specifice acolo unde monitorizarea fitosanitară arată că dăunătorii depășesc sistematic pragul de daună economică.
Asimetrie la granița cu Ucraina
Un alt punct central al demersului vizează frontiera estică a României, învecinată cu Ucraina și alte state terțe. Potrivit Georgianei Teodorescu, în timp ce fermierii români respectă standarde ecologice stricte, de cealaltă parte a graniței se folosesc masiv substanțe active interzise în UE, ceea ce ar permite dăunătorilor rezistenți să treacă frontiera externă a Uniunii fără nicio barieră legislativă, provocând infestări rapide în culturile din județele de graniță. Europarlamentarul a cerut, în acest sens, recunoașterea oficială a acestor „provocări asimetrice” și acordarea de derogări de urgență pentru protejarea securității alimentare naționale.
„Dublu standard” față de produsele importate
Teodorescu a criticat totodată ceea ce numește un „dublu standard” în relația dintre exigențele impuse fermierilor europeni și toleranța față de produsele agricole importate din afara UE prin diverse acorduri comerciale. Potrivit acesteia, piețele europene ar fi inundate de produse cultivate cu pesticide interzise pe teritoriul UE, în timp ce fermierii români s-ar confrunta simultan cu retragerea treptată a alternativelor proprii de protecție a culturilor și cu presiunea dăunătorilor veniți din afara granițelor externe ale Uniunii. „Este datoria noastră să punem capăt acestei concurențe neloiale (…) Solicit mecanisme de derogare adaptate și un tratament echitabil pentru statele din prima linie”, a afirmat europarlamentarul.
Debirocratizare și accelerarea biopesticidelor
Amendamentele depuse de Teodorescu vizează, de asemenea, simplificarea activității laboratoarelor naționale de control prin introducerea unor acreditări mai flexibile, precum și accelerarea autorizării biopesticidelor, fără însă a impune termene considerate nerealiste, care ar putea bloca administrativ autoritățile naționale.
Propunerile legislative urmează să fie dezbătute și votate în comisiile de specialitate ale Parlamentului European în perioada următoare.




















