Greva, noul sport național

Autor

Data

Categorie

Nemulțumirile se înmulțesc, iar deciziile luate de guvernul PNL–PSD, bat ca vântul, când spre stânga, când spre dreapta. Momentul era inevitabil în contextul politic nemaîntâlnit, unde rivalele fac un „deal” să conducă țară. „Deal” poate fi interpretat simplu în dulcele stil românesc, când la deal, când la vale. 

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Și, uite, așa apar valuri de neplăceri, de supărări. Profesorii au pornit primii greva generală și cer salarii mai mari, ceva normal, dacă ne uităm la ritmul impulsiv în care prețurile cresc necontrolat. Am ajuns să plătim la supermarket la fel că nemții sau mai mult, dar la salarii suntem mult, mult în urma lor. Inflația a lovit populația, iar românul lovit la buzunar poate fi și rău, poate lua măsuri drastice, cum sunt grevele. Până aici!

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Se anunță greve și în alte domenii

Zilele următoare vor fi tulburi. CFR amenință cu greve (nu echipa de fotbal, compania de căi ferate), finanțele vor răscoală, medicii la fel și așa mai departe. 

Banii par tot mai puțini în buzunarele românilor, la o inflație care a crescut furtunos și scade în ritmul melcului. Ne vom mai întoarce la prețurile de acum un an, când salariile erau cam la același nivel? Niciodată. 

Da, pe ici, pe colo mai scade prețul. La gaz, la combustibil, la energie, dar până să se simtă și în buzunarele românilor, mai e multă pâine scumpă de mâncat. 

Noi, românii, suntem obișnuiți cu nivelul de trăi la limita. Din toată sărăcia, ne dăm bufanți în fața vecinilor bulgari, că îi batem la mașini de lux, poate un pic și la calitatea șoselelor, un pic și la nivelul de trăi, deși la ei prețurile sunt mai mici. Noi avem salarii mai mari. 

Dacă ne uităm spre Ungaria, unde salariul minim a crescut la aproximativ 800 de euro. În România el e la 600 de euro, brut. Bulgaria îl are pe undeva pe la 400 de euro. 

În orașele mari, București, Cluj, Timișoara sau Iași, salariile sunt ceva mai sus, dar și viața e mai scumpă, așa că echilibrul între zonele sărace și cele bogate e tot pe acolo. 

România n-a rezolvat în peste 33 de ani de la revoluție problema industriei, pusă la pământ. Nu produci, nu vinzi, nu ai, dar aici pot comenta mai mult economiștii. La ei sunt cifrele, calculele. 

Guvernul a blocat angajările la stat, deși sunt domenii în care e nevoie urgentă de oameni. Managerii de spitale se plâng cel mai mult de resurse și se zbat cu ce au, încercând să țînă în viață un sistem aflat în moarte clinică. 

Dar și alte domenii au nevoie urgentă de personal. Totuși, sistemul românesc atât de prost gândit, are angajați la stat peste măsură. Unele specializări au prea mulți, dar despre pile și angajări la stat, cu altă ocazie. 

Cert e că riscăm să avem o țară în greva, bolnavă, care , foarte posibil, va fi greu de resuscitat și cu milioane de defibrilatoare. Că să preiau un titlu pentru coma românescă, „Coboară-mă-n răi”. E de la Coma. 

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri