Înalta Curte de Casație și Justiție este așteptată să se pronunțe, joi, 3 septembrie, în procesul în care solicită Guvernului și Ministerului Finanțelor plata unor drepturi salariale restante ale magistraților. Miza financiară a dosarului este de aproximativ 5 miliarde de lei.
Dosarul se află în faza de recurs, după ce Curtea de Apel București a dat câștig de cauză Înaltei Curți, pe 5 mai, și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să achite drepturile salariale restante, inclusiv prin rectificare bugetară.
🗞️ Citește și Acestea
CAB a stabilit că obligațiile trebuie executate în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii. În caz de întârziere, instanța a prevăzut penalități de 1% pentru fiecare zi, precum și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.
De unde vin cele aproape 5 miliarde de lei
Litigiul are la bază mai multe hotărâri judecătorești prin care au fost stabilite majorări salariale pentru judecători și procurori.
În 2023, Înalta Curte și Parchetul General au decis majorarea cu 25% a salariilor magistraților, în urma unor hotărâri ale instanțelor. Majorarea a fost aplicată retroactiv, începând cu anul 2018, ceea ce a generat obligații salariale importante pentru stat.
Înalta Curte susține că o parte dintre aceste drepturi, deși stabilite prin hotărâri judecătorești definitive, nu au fost achitate.
În acțiunea depusă în instanță, semnată de președinta ÎCCJ, Lia Savonea, se arată că neplata sumelor afectează inclusiv dreptul de proprietate al judecătorilor care dețin titluri executorii neachitate de mai bine de zece ani.
Guvernul: ÎCCJ s-a substituit puterii executive și legislative
Executivul contestă însă modul în care instanța a dispus plata sumelor și susține că Înalta Curte ar fi depășit limitele puterii judecătorești.
Pe 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea unui presupus conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte.
„Instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice”, a declarat Bolojan.
Potrivit Guvernului, elaborarea bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea banilor din fondul de rezervă reprezintă atribuții ale Executivului și Parlamentului.
Executivul a cerut în proces și sesizarea Curții Constituționale cu privire la anumite prevederi ale legislației contenciosului administrativ.
Guvernul vrea să se stabilească, între altele, dacă o instanță poate obliga Executivul să aloce fonduri suplimentare și dacă este constituțional ca instanțele să stabilească drepturi financiare care depășesc sumele prevăzute inițial în buget.
Și CJUE a intrat în disputa dintre Guvern și ÎCCJ
Guvernul a solicitat, de asemenea, sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară și suspendarea procesului până la pronunțarea CJUE.
Astfel, Înalta Curte nu trebuie să decidă doar asupra obligației de plată a drepturilor salariale, ci și asupra solicitărilor formulate de Executiv privind intervenția CCR și CJUE.
Aproape 5 miliarde de lei, prevăzute pentru ÎCCJ în 2026
Dimensiunea financiară a litigiului este una considerabilă.
Proiectul de buget transmis Parlamentului de Ministerul Finanțelor în luna martie prevedea pentru Înalta Curte aproape 5 miliarde de lei în 2026, cu aproximativ 50% mai mult decât în anul precedent.
O mare parte din banii suplimentari erau destinați tocmai achitării drepturilor salariale restante rezultate din majorările stabilite retroactiv de instanțe.
Guvernul a decis ulterior amânarea unei părți dintre plăți, în contextul în care fondurile disponibile au fost redirecționate către un pachet de ajutoare sociale în valoare de aproximativ 1,1 miliarde de lei.
O decizie cu implicații dincolo de bani
Decizia Înaltei Curți este așteptată cu interes nu doar pentru valoarea financiară a dosarului, ci și pentru implicațiile asupra raporturilor dintre puterea judecătorească și Executiv.
În esență, disputa pune față în față două principii: pe de o parte, obligația statului de a respecta și executa hotărârile judecătorești definitive, iar pe de altă parte, atribuțiile Guvernului și Parlamentului în ceea ce privește elaborarea și executarea bugetului.
Dacă ÎCCJ va menține soluția Curții de Apel București, Guvernul și Ministerul Finanțelor ar putea fi obligați să înceapă plata sumelor restante în condițiile stabilite de instanță.
Dacă solicitările Executivului privind sesizarea CCR sau CJUE vor fi admise, litigiul ar putea intra însă într-o nouă etapă.
Decizia de astăzi este, prin urmare, una dintre cele mai importante confruntări juridice dintre Guvern și sistemul judiciar din ultimii ani, cu o miză financiară de ordinul miliardelor de lei.
