Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie o critică pe şefa Curţii Constituţionale, Simina Tănăsescu, privind întâlnirea pe care aceasta a avut-o cu premierul interimar Ilie Bolojan, susţinând că o asemenea situaţie „nu poate rămâne neclarificată şi nici fără consecinţe instituţionale pe măsura gravităţii sale”.
Reacția Liei Savonea, președinta ÎCCJ
🗞️ Citește și Acestea
„Explicaţiile oferite până în acest moment cu privire la întrevederea dintre preşedinta Curţii Constituţionale, Simina Tănăsescu, şi Ilie Bolojan, prim-ministru, nu sunt de natură să clarifice pe deplin circumstanţele acesteia şi nici să înlăture îngrijorările legitime generate în spaţiul public şi la nivelul autorităţii judecătoreşti.
În acest context, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se alătură preocupărilor exprimate la nivelul sistemului judiciar cu privire la necesitatea respectării exigenţelor de independenţă, imparţialitate şi transparenţă şi consideră necesară clarificarea imediată şi completă a circumstanţelor în care a avut loc această întrevedere”, a transmis, luni, Instanţa supremă condusă de Lia Savonea într-un comunicat de presă.
„O gravitate instituţională aparte”, consideră ÎCCJ
Potrivit ICCJ, situaţia prezintă „o gravitate instituţională aparte”, în condiţiile în care Curtea Constituţională este chemată să soluţioneze, printre altele, un conflict juridic de natură constituţională declanşat chiar de către Ilie Bolojan, iar preşedinta CCR participă la soluţionarea cauzei în calitate de judecător.
„Într-un conflict între puterile statului, arbitrul constituţional trebuie nu doar să fie independent şi imparţial, ci să se situeze, fără echivoc, în afara oricărei aparenţe rezonabile de influenţă sau de apropiere faţă de una dintre părţi. Separarea puterilor nu este un principiu declarativ. Ea presupune limite instituţionale clare şi respectarea lor cu atât mai strictă de către cei chemaţi să garanteze echilibrul constituţional.
Autoritatea unei decizii constituţionale nu se întemeiază numai pe caracterul său obligatoriu, ci şi pe încrederea că aceasta a fost adoptată la adăpost de orice influenţă sau aparenţă rezonabilă de influenţă. Din această perspectivă, preocupările exprimate la toate nivelurile sistemului judiciar cu privire la necesitatea respectării aceloraşi exigenţe de independenţă, imparţialitate şi transparenţă la nivelul oricărei jurisdicţii sunt legitime şi reflectă o preocupare instituţională comună pentru protejarea încrederii în actul de justiţie”, potrivit unui comunicat.
În opinia ICCJ, „caracterul echivoc al conduitei” preşedintei Curţii Constituţionale, prin aparenţa de apropiere pe care este susceptibilă să o creeze faţă de una dintre părţile implicate, este de natură să slăbească încrederea publică în imparţialitatea şi justeţea viitoarei soluţii.
„Împrejurările în care s-a desfăşurat întrevederea reclamă, la rândul lor, clarificări, cu atât mai mult cu cât aceasta nu a avut loc la sediul niciuneia dintre instituţiile reprezentate de cei doi participanţi şi, potrivit informaţiilor disponibile public, nu a fost anunţată în prealabil”, a indicat Instanţa supremă.
„O asemenea situaţie nu poate rămâne neclarificată şi nici fără consecinţe instituţionale pe măsura gravităţii sale”
„Atunci când conduita celui aflat în fruntea unei jurisdicţii constituţionale generează îndoieli legitime asupra aparenţei de imparţialitate, responsabilitatea funcţiei impune asumarea consecinţelor necesare, astfel încât asupra credibilităţii viitoarelor decizii ale Curţii să nu planeze nicio suspiciune rezonabilă de influenţă sau de lipsă de imparţialitate”, a mai transmis ICCJ.
Reacţia ICCJ vine după ce în spaţiul public au apărut informaţii că preşedinta Curţii Constituţionale, Simina Tănăsescu, s-a întâlnit cu Ilie Bolojan, în biroul preşedintelui Senatului, Mircea Abrudean, cu câteva zile înainte ca CCR să dezbată Legea integrităţii.
Ce a transmis duminică CCR
Duminică, CCR a transmis că întâlnirile Siminei Tănăsescu cu reprezentanţi ai autorităţii executive „au ca obiect exclusiv aspecte care ţin de buna organizare, administrare şi desfăşurare a activităţii instituţiei”, în limitele competenţelor prevăzute de lege.
Anterior, preşedinta CCR a respins „ferm” şi „categoric” orice speculaţie privind discutarea cauzelor aflate pe rolul Curţii în afara cadrului strict legal.
