Metrou a la Cluj

Autor

Data

Categorie

Încă puțîn și încep săpăturile la cel mai mare proiect din România, după revoluție: metroul din Cluj. Va avea 19 stații și va fi gata, conform contractului, peste 8 ani. Până în 2026, adică în trei ani, se vor construi primele nouă stații. 

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Tot proiectul costă aproape 2 miliarde de euro, fără TVA. 

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

De unde vin banii?

300 de milioane de euro îi pune la bătaie PNRR, dar restul? Pe bunul principiul românesc, vedem noi, primăria din Cluj e obligată să găsească fonduri. Repede. Și multe. Pentru că proiectul să nu se impotmoleasca. Deocamdată, nimeni nu știe de unde vor veni, anunță știrileprotv.ro.

Și de n-o fi gata în opt ani, măcar în 10 să fie. Clujul se dezvoltă rapid și are nevoie de acest metrou. Aproape zi de zi, orașul e sufocat de trafic la orele de vârf. 

Primarul Boc e convins că odată cu apariția metroului, aproape 30 de mii de mașini vor dispărea de pe stradă, zilnic. Sunt calcule, dar ele par doar pure fantezii. 

Metrou Cluj vs Metrou Drumul Taberii (București)

Boc merge pe mâna străinilor, că să construiască metroul din Cluj. Sunt cei care l-au săpat și pe cel din Dubai. În București, proiectul metroului din Drumul Taberii, cu stații mai puține decât cel din Cluj, a durat nouă ani și a avut și cinci ani întârziere, bonus. Până și inaugurarea cu mare fast a fost întârziată, tipic românesc, cu două ore. 

Lucrările la metroul din Drumul Taberii, din București, au sufocat și mai tare traficul din zona, cât au ținut lucrările. Și nu l-au decongestionat nici după. Prea puțini călători pentru muncă depusă. Dar un rai pentru imobiliari, care pot trece la descriere, când vând sau închiriază, „aproape de metrou”. 

Visul lui Boc, să vadă 29 de mii de mașini cum dispar de pe stradă și cum peste 150 de mii de clujeni se plimbă zilnic cu metroul pare un SF, dacă ne uităm la o simplă comparație cu metroul din Drumul Taberii. E departe, departe de cifrele, calculele puse pe hârtie la întocmirea proiectului. 

De ce nu rezolva metroul problema traficului, în România?

Poate la Cluj va fi altfel. Sper să fie altfel. În București metroul e folosit de multă lume, e rapid, dar nu suficient pentru mentalitate românească, unde mulți preferă să își bea cafeaua în ora/orele pe care le petrec în mașînă, până la muncă. Se cheamă comoditate. 

Dacă mentalitatea la Cluj e alta, decât cea pur-românească, atunci metroul are o justificare înțeleaptă. Oricum, nu știm încotro vom evolua peste 8-10 ani, unde va fi Clujul în 2031. Populația se poate dublă până atunci, iar studiile devin inutile, nefolositoare.

România cea din urmă

E nevoie de metrou în mai multe orașe din România, nu doar la Cluj. Timișoara și Iași pun proiecte pe hârtie. Clujul, care se dezvoltă într-un ritm iute, s-a mișcat cel mai repede și a semnat proiectul de construire a metroului, în prezența minstrului transporturilor, Grindeanu. 

Clujul devine doar al doilea oraș din România care va avea metrou. Că o comparație, Ucraina are deja și în alte orașe, în afara Kievului, la Harkov și Dnipropetrovsk. 

Nemții și francezii se plimbă cu metroul în 5-6 orașe, spaniolii și italienii la fel. Iar ei au bine pus la punct și sistemul de cai ferate, cel de suprafață, unde noi suntem departe. 

Dar trăim cu speranța că și acest aspect se va îmbunătăți în România, deși infrastructură învechită și banii puțini sunt semne clare de neîncredere. Nu s-a făcut mai nimic din 1990 până acum. Nici măcar de când am intrat în UE și am primit miliarde, pe care nu suntem în stare să le accesăm.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri