Nicu Ștefănuță, avertisment după scorul AfD din Germania: „Coșmarul este real”. Mesaj direct pentru România

Autor

Data

Categorie

Europarlamentarul Nicu Ștefănuță avertizează că ascensiunea extremei drepte în Europa nu mai poate fi ignorată și susține că România ar putea urma aceeași direcție. Reacția vine după rezultatul obținut de Alternativa pentru Germania (AfD) în Saxonia-Anhalt, unde formațiunea a înregistrat un scor record.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„Coșmarul este real”, a transmis Nicu Ștefănuță, după apariția primelor estimări ale scrutinului din landul german.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Europarlamentarul spune că rezultatele din Germania ar trebui să pună capăt ideii potrivit căreia partidele radicale sunt doar „umflate” în sondajele de opinie, iar alegătorii se răzgândesc în momentul votului.

„Nu mai speculați că auriștii sunt umflați în sondaje, că omul nu va vota așa ceva, bla bla. De câte probe mai este nevoie că oamenii chiar așa vor vota?”, a transmis Ștefănuță.

Ștefănuță: Problemele de zi cu zi cântăresc mai mult decât discursul despre democrație

Potrivit europarlamentarului, partidele tradiționale trebuie să înțeleagă motivele pentru care tot mai mulți europeni se îndreaptă spre formațiunile radicale.

„Valul extremei drepte este cât se poate de real peste tot în Europa. Din păcate, căderea lui Orbán a fost excepția, nu regula. Fiecare alegere din Europa va trebui să fie o luptă crâncenă, ce se câștigă cu organizare, nu cu dorințe”, afirmă acesta.

Ștefănuță consideră că simpla invocare a pericolului reprezentat de extremism nu mai este suficientă pentru mobilizarea electoratului. În opinia sa, oamenii sunt preocupați înainte de toate de nivelul de trai și de problemele concrete cu care se confruntă.

„Oamenilor le pasă mai ales de problemele de zi cu zi, mai puțin de democrație, stat de drept și mai știu eu ce”, susține europarlamentarul.

Avertisment pentru România: „Tăierile guvernului au dus la creșterea extremei drepte”

Nicu Ștefănuță face o legătură directă între nemulțumirile sociale provocate de măsurile economice și creșterea partidelor radicale.

„Tăierile guvernului au dus la creșterea extremei drepte. Repetați asta cu România în minte”, afirmă acesta.

Europarlamentarul critică în special măsurile de austeritate aplicate fără explicații suficiente și care îi lovesc pe cei mai vulnerabili.

„O fi băieții dichisiți cu calcule financiare în minte mulțumiți de ei înșiși, dar deciziile din topor, neexplicate bine și alese contra celor mai vulnerabili duc la revoltă”, spune Ștefănuță.

În același timp, acesta nu îi scutește de critici nici pe cei care au guvernat anterior, acuzând „darurile electorale nesăbuite” și politicile care au contribuit la creșterea deficitului bugetar.

„Ce se poate în Europa, se poate și în România”

Mesajul europarlamentarului se încheie cu un avertisment privind următoarele confruntări electorale din Europa.

„Ce se poate în Europa, se poate și în România – este ceva ce cred ca politician. Doar că se aplică și la bine și la rău. Urmează Franța…”, a transmis Nicu Ștefănuță.

Potrivit datelor prezentate după închiderea urnelor, AfD era creditată cu 44,5% din voturi în Saxonia-Anhalt, în timp ce CDU ar fi obținut 18,5%. SPD era cotat la 8%, iar Verzii la 9%.

Rezultatul ar reprezenta cel mai puternic scor electoral al AfD într-un scrutin regional și ar confirma consolidarea formațiunii în estul Germaniei, într-un moment în care ascensiunea partidelor radicale devine una dintre principalele teme politice ale Europei.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri