Gelu Vișan: „Lovitura de stat din 21 decembrie – Werner Iohannis nu mai este președinte al României”

ANALIZE & OPINII

Autor

de PoliticLive

Data

Categorie

ANALIZE & OPINII

de Gelu Vişan

Pe 21 decembrie 2024, conform Constituției, mandatul președintelui României, Klaus Werner Iohannis, se încheie.

Conform articolului 83 din Legea Fundamentală, mandatul președintelui este de 5 ani, iar acesta își exercită funcția până la depunerea jurământului de către noul președinte ales. Cu toate acestea, articolul 83, alineatele 1 și 3, prevăd o posibilă prelungire a mandatului în caz de război sau catastrofă, prin lege organică.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Însă, ceea ce se întâmplă pe 21 decembrie este mult mai complicat. Deși Iohannis va înceta să fie președinte, Parlamentul are la dispoziție opțiuni prin care poate declara funcția vacantă și poate stabili un interimat. Dacă Parlamentul nu ia această măsură, iar Curtea Constituțională (CCR) nu intervine pentru a declara articolul 83 ca fiind neconstituțional, este posibil ca mandatul să fie prelungit printr-o decizie juridică.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Iar dacă această situație nu este reglementată până pe 22 decembrie 2024, orice semnătură sau act semnat de Iohannis va fi considerat ilegal. Așadar, România riscă o criză instituțională, în care președintele refuză să plece din funcție, iar tot ce ține de activitatea statului devine ilegal – de la armata și serviciile secrete, până la numiri și politica externă.

În acest context, riscurile sunt evidente: o lovitură de stat ar putea fi în derulare, iar președintele ar putea să confiste pe viață funcția de la Cotroceni, continuând să dețină controlul asupra instituțiilor fundamentale ale statului. După 35 de ani, România se confruntă cu o criză fără precedent, în care președintele refuză să cedeze puterea.

Citeste si:

Articolul precedent
Condamnare pentru mită! O tânără a fost pedepsită pentru încercarea de a cumpăra permisul de conducere
Articolul următor
Retailul din România atinge noi recorduri: cea mai rapidă creștere din UE și investiții semnificative în 2024

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri