Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Decât să ne chinuim atât în așteptarea deciziilor de la Fitch nu ar fi mai bine să ne concentrăm pe temele reale: datoria publică și deficitul bugetar?”

Autor

Data

Categorie

Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, susține că decizia agenției Fitch de a menține ratingul României la nivelul BBB- cu perspectivă negativă nu produce efecte directe asupra economiei și consideră că dezbaterea publică ar trebui să se concentreze asupra problemelor structurale ale finanțelor statului.

Acesta afirmă că evoluția datoriei publice și a deficitului bugetar reprezintă adevăratele provocări pentru România și pune sub semnul întrebării corelația dintre ratingurile acordate de agențiile internaționale și situația economică reală.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„În contrast total cu isteria creată la București pe această temă, păstrarea ratingului BBB – cu perspectivă negativă de către agenția de rating Fitch, nu are nicio implicației asupra economiei românești sau asupra vieții românilor. Este doar o decizie birocratică, cu puternice nuanțe politice, care nu mai are vreo semnificație.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Iată și explicațiile:

1. Situația comparativă a vecinilor noștri ne indică cu claritate că notele (ratingurile) de la Fitch nu au vreo mare corespondență cu realitatea sănătății financiare:
– Polonia are același nivel al datoriei publice (puțin peste 60% din PIB), un deficit bugetar similar cu al nostru (7,3% anul trecut), dar Fitch îi acordă un rating mult mai bun decât nouă , A-. De unde, poate, dobânzile mai mici pentru termene lungi (10 ani), la care se împrumută Polonia, de 5,51% pe an, în comparație cu 6,91% pe an în cazul României;
– Ungaria are un nivel al datoriei publice de 75%, mult mai mare decât al nostru, un deficit bugetar de doar 4,4% pe 2025 și Fitch i-a dat un rating cu două trepte mai bun decât al nostru, BBB. De unde, poate, dobânda mai mică pe care o plătesc ungurii pentru obligațiunile pe 10 ani: 5,26% pe an;
– Bulgaria are o datorie publică infimă, 30% din PIB, un deficit bugetar mai mic decât jumătate față de al nostru, 3,6%, dar primește de la Fitch un rating doar cu treaptă mai bun decât al nostru, BBB+; Dobânda plătită de bulgari pentru obligațiunile pe 10 ani este de 4,09%;
– Cehia are o datorie publică mică (cam 45%), un deficit bugetar de doar 2,1% în 2025, un rating mult mai bun decât tot ce este în regiune, AA-, dar se împrumută cu 4,93% pentru maturitatea de 10 ani;
– în fine, Serbia, o țară care nu este nici în NATO, nici în UE și căreia Fitch nu i-a acordat un rating „investing grade”, ținând-o la categoria „junk” (BB+ ) se împrumută cu o dobândă net mai mică decât a noastră (5,45% pe an). Ei bine Serbia are o datorie publică și un deficit similare cu ale Cehiei (45% din PIB, respectiv 3% din PIB).

2. Situația comparativă cu ratingurile României din ultimii ani, de asemenea, nu indică vreo corelație între starea finanțelor statului și ratingurile acordate de Fitch:
– România are același rating de la Fitch (BBB-) încă din februarie 2011, adică de 15 ani, timp în care datoria publică a urcat de la 34,7% din PIB la peste 60% din PIB, iar deficitul bugetar a evoluat puternic, scăzând de la 5,6% în 2011 la doar 0,5% în 2015, pentru a crește apoi până la astronomicul nivel de 9,3% în 2024;
– la începutul anilor 2000 , România nici nu avea un rating de „investment grade”, era pe la BB- sau BB+, deși datoria publică era mai mică decât 15% din PIB, iar deficitul bugetar era sub 2%;
– atunci când Fitch a sancționat România cu trecerea la „junk” în noiembrie 2008, datoria publică abia depășea 20% din PIB, iar deficitul bugetar era de 5,4% din PIB. Iar când a premiat Fitch România cu ieșirea din „junk”, datoria publică urcase la 34,7% din PIB și deficitul bugetar era la 5,6% din PIB!

Deci, oameni buni, hai să privim cifrele și să fim sinceri cu noi înșine. Poate așa vom putea să ne răspundem la câteva întrebări:

– de ce are România azi un rating mai bun decât atunci când avea datoria publică de trei-patru ori mai mică și deficitul public de cinci ori mai mic?

– de ce are România același rating azi și în 2015, deși acum avem deficite de 8-9% din PIB, iar în 2015 aveam deficit de 0,5%, iar datoria publică este azi dublă față de 2015, ca pondere în PIB?

– de ce are Serbia un rating mai prost decât al nostru, deși are deficit bugetar de 2-3 ori mai mic și datorie publică la trei sferturi față de a noastră?

– cam care este influența ratingului asupra dobânzilor la împrumuturile luate de un stat din Europa de Est?

Decât să ne chinuim atât în așteptarea deciziilor de la Fitch nu ar fi mai bine să ne concentrăm pe temele reale: datoria publică și deficitul bugetar?”, a declarat Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR.

Material publicitar politic realizat pentru Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Pentru informații privind finanțarea și transparența acestui material, consultați Notificarea privind transparența.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri