Petrișor Peiu: „România ar trebui să se concentreze pe reducerea datoriei publice și a deficitului, nu pe deciziile Fitch”

Autor

Data

Categorie

Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, susține că decizia agenției de rating Fitch de a menține calificativul României la nivelul BBB-, cu perspectivă negativă, nu produce efecte directe asupra economiei și apreciază că atenția publică este îndreptată greșit către acest subiect.

Într-o declarație publică, Peiu afirmă că adevăratele probleme ale economiei românești sunt nivelul ridicat al datoriei publice și deficitul bugetar, nu evaluările periodice realizate de agențiile internaționale de rating.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„Păstrarea ratingului BBB- cu perspectivă negativă de către Fitch nu are nicio implicație asupra economiei românești sau asupra vieții românilor. Este doar o decizie birocratică, cu puternice nuanțe politice”, a declarat liderul senatorilor AUR.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Acesta susține că există diferențe semnificative între ratingurile acordate statelor din Europa Centrală și de Est și indicatorii lor economici, oferind exemple precum Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehia și Serbia. Potrivit lui Peiu, unele dintre aceste state au datorii publice sau deficite bugetare comparabile ori chiar mai bune decât România, însă beneficiază de ratinguri diferite și, în multe cazuri, de costuri mai reduse de finanțare.

Peiu a analizat și evoluția ratingului României în ultimii 15 ani, arătând că țara a păstrat calificativul BBB- din 2011, în ciuda faptului că datoria publică aproape s-a dublat ca pondere în PIB, iar deficitul bugetar a înregistrat fluctuații importante.

Liderul senatorilor AUR a amintit că România a fost retrogradată în categoria „junk” în 2008, într-o perioadă în care datoria publică era considerabil mai redusă decât în prezent, iar ulterior a revenit în categoria recomandată investițiilor, deși indicatorii fiscali se deterioraseră.

În final, Petrișor Peiu afirmă că dezbaterea publică ar trebui să se concentreze pe măsurile necesare pentru reducerea datoriei publice și a deficitului bugetar, considerând că acestea reprezintă provocările reale pentru stabilitatea finanțelor României.

„Decât să ne chinuim atât în așteptarea deciziilor de la Fitch, nu ar fi mai bine să ne concentrăm pe temele reale: datoria publică și deficitul bugetar?”, a transmis liderul senatorilor AUR.

Material publicitar politic realizat pentru Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Pentru informații privind finanțarea și transparența acestui material, consultați Notificarea privind transparența.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri