Vicepremierul Ungariei, Semjen Zsolt, a inaugurat, recent, clădirea reabilitată a fostului Hotel Melody din Cluj-Napoca, investiție a Guvernului de la Budapesta de aproape 7 milioane de euro și care este acum sediu pentru Universitatea Sapientia. – sună o știre, care n-a prea fost băgată în seamă.
Clădirea fostului Hotel Melody, situată pe colțul de nord-vest al Pieței Unirii din Cluj-Napoca, a deservit constant, în ultimii 200 de ani, industria ospitalității.
🗞️ Citește și Acestea
Complexul actual a fost construit în secolul al XIX-lea pe parcela a patru case medievale. Acesta a fost precedat de un han modest deținut de Tezaurariat încă de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, și a fost dat în arendă împreună cu dreptul de comercializare a berii, vinului şi pălincii.
Ce am aflat, totuși din această știre?
Că ”Universitatea Sapientia reprezintă un proiect major al Guvernului Ungariei, acesta fiind un susținător al națiunii maghiare”. Semjen Zsolt a mulțumit Universității Sapientia, instituție privată de învățământ superior cu predare în limba maghiară, pentru că a cumpărat clădirea cu ajutorul financiar al Guvernului Ungariei și că reușit să o umple de ”viață”. ”Noi suntem acasă aici la Cluj”, a declarat, entuziast, vicepremierul Ungariei.
Am mai aflat totuși, cestiuni esențiale. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat la rândul său că inagurarea clădirii după reabilitare este un moment istoric, în condițiile în care imobilul, unul reprezentativ pentru Cluj, se întoarce la comunitatea maghiară.
Acesta și-a amintit și momentul ”istoric” din anul 1987 a când marele om politic băut prima bere la fostul Hotel Melody, când era în primul an de studenție.
”În ultimii 34 de ani, comunitatea maghiară a făcut eforturi pentru păstrarea identității și pentru a se dezvolta.
Această clădire era să fie cumpărată de OTP Bank, dar banca a renunțat deoarece prețul a fost considerat prea mare. Imensa bucurie a liderului maghiar a fost, și ea, subliniată: ”E bine că a fost cumpărată de Universitatea Sapientia pentru că, dacă ar fi fost cumpărată de OTP, ar fi ajuns la BT, care a cumpărat OTP.”
La eveniment au mai participat, printre alții, episcopul Eparhiei Reformate din Ardeal, Kato Bela, consulul general Ungariei la Cluj-Napoca, Grezsa Csaba, vicepreședintele Consiliului Județean Cluj, Vakar Istvan, viceprimarul municipiului Cluj-Napoca, Olah Emese, președintele UDMR Cluj, Csoma Botond, reprezentanți ai altor biserici tradiționale maghiare.
Planul Kos Karoly-Conceptul de dezvoltare economică pentru alinierea localităților locuite de maghiarii din România este parte integrantă a Strategiei Unității Naționale pe care Ungaria a adoptat-o în 2011, în scopul reunirii maghiarilor din Bazinul Carpatic. Planul stă la baza asanumitului „Programul de dezvoltare economică a Ardealului” și se aplică în 16 județe din Transilvania, prin intermediul unei fundații controlate de UDMR (Fundația Pro Economică). O mare parte a banilor au fost alocați prin Fondul Bethlen Gabor, care este folosit de guvernul ungar pentru distribuirea sprijinului financiar către ONG-urile din străînătate.
În cadrul acestui plan, – scrie dl. Valer Marian, un bun cunoscător al planurilor guvernului de la Budapesta în cârdășie cu unii politicieni transilvăneni și bucureșteni -, guvernul de la Budapesta a alocat din 2018 până în prezent zeci de miliarde de forinți pentru susținerea dezvoltării economice a comunităților maghiare din Transilvania, îndeosebi pentru subvenționarea fermierilor de naționalitate maghiară din zona, dar și a unor companii patronate de oameni de afaceri maghiari.
Pe plan cultural, guvernul Ungariei a acordat la finele anului 2018, prin Fondul Bethleen Gabor, aproape 13 milioane de euro pentru deschiderea de centre culturale în două mari orașe transilvane, Cluj Napoca și Oradea, considerate cândva fiefuri ale culturii maghiare. Pentru proiectul de la Oradea a fost alocată suma de 7,67 milioane de euro, din care a fost cumpărat Palatul Sonnenfeld de pe strada Moscovei. Pentru proiectul de la Cluj Napoca a fost alocată suma de 4,97 milioane de euro, din care a fost achiziționată o clădire de pe strada Samuel Brassai, în care a funcționat în perioada interbelică Institutul pentru Literatură și Tipografie Minerva, iar după 1948 a funcționat Tipografia de Stat Ardealul. Ambele imobile sunt situate în zone ultracentrale și au fost cumpărate prin Fundația pentru Școală, un ONG de casă al UDMR condus de Nagy Zoltan Levente, șeful de cabinet al președintelui Kelemen Hunor. Centrele culturale din Oradea și Cluj Napoca vor purta denumirea de „Casa Maghiară” și în fiecare din acestea vor funcționa o sala de spectacole, destinată îndeosebi trupelor de teatru de limba maghiară, o bibliotecă, săli de cursuri, săli de expoziții și birouri ale asociațiilor pedagogice și culturale.
Planul este fixat pe achiziționarea clădirilor-simbol din Transilvania. În ultimii ani, organizații ale minorității maghiare din Transilvania, finanțate de guvernul de la Budapesta, sau oameni de afaceri din Ungaria, apropiați de partidul de guvernământ FIDESZ și de premierul Viktor Orban, au reușit să cumpere clădiri simbol situate în centrul unor mari orașe ardelene. Un astfel de exemplu este chiar hotel Melody din centrul municipiului Cluj Napoca, care este clădire monument istoric din categoria A1, fiind construit în a două jumătate a secolului al XIX-lea, când a fost denumit Pannonia. După decesul proprietarului român, urmașii săi au vândut hotelul, în vara anului 2020, Fundației Sapientia, care patronează universitatea de limba maghiară cu același nume, al cărei președinte de onoare este fostul episcop reformat și europarlamentar Laszlo Tokes. Prețul fost plătit Fundației Sapientia, prin Fondul Bethleen Gabor, de către guvernul de la Budapesta.
La începutul acestui an, Budapesta a detonat o adevărată bombă, cu ocazia unei vizite efectuate în județul Harghita de către secretarul de stat pentru politici naționale din Guvernul Ungariei, Potapi Arpad Janos, care a dat de înțeles că Ungaria pompează bani în Transilvania cu acordul Guvernului de la București. Adjunctul ministrului ungar de Externe a declarat, cu subiect și predicat, că Programul de dezvoltare economică a Transilvaniei, derulat de Executivul de la Budapesta, a fost și va fi discutat în continuare cu Guvernul României, susținând că între cele două state există o colaborare foarte bună. Recentă declarație a oficialului budapestan ne determina să observăm că Ungaria își vede liniștită de investițiile din Transilvania. Cu acordul Statului Român.
Născut la cluj în 1873 intr-o veche familie arisocrată, deținătoare a domeniulului și castelului Bonțida, unde azi se desfășoară ororile ”Electric Castle” și altele asemenea, Mikos Banffy studiază dreptul la Cluj, apoi la Budapesta și Viena, membru al Parlamentului de la Budapesta, prefect al clujului, redactor sef al revistei Societății Literare Transilvane – Erdely Lapok, dar și ministru de externe al Ungariei după primul război mondial. În 1926 alege să revină în Transilvania renunțînd la politică în favoarea culturii, în redacția renumitei reviste Erdeli Helikon. Spre sfârșitul celei de a doua conflagrații mondiale, Miklos Banffy se preocupă intens de tratativele de concordie maghiaro-române, nefinalizate, însă, din vina altora.
Nu cred că udmr-iștii au citit minunata carte a acestui nobil transilvănean, o capodoperă – ”Trilogia transilvană”. Activitatea lor politico-culturală, memoria lor s-a oprit la Trianon. Dacă ar fi citit cartea ar fi știut că după Trianon aspirațiile românilor de atunci s-au topit într-un ideal comun, împărtășit și de maghiarii transilvăneni – ideologia ”transilvanismului”. O ideologie care dacă ar fi fost continuată, ar fi putut da și azi măsura conviețuirii în armonie în interiorul arcului Carpatic a două neamuri care au trăit și au muncit împreună de peste opt veacuri.
