Șeful CSM: „Lupta anticorupție nu s-a oprit niciodată. Dosarele nu mai sunt spectacol televizat”

Autor

Data

Categorie

Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Liviu Odagiu, susține că lupta împotriva corupției nu și-a pierdut din intensitate în ultimii ani, însă a avertizat că actul de justiție nu trebuie confundat cu ceea ce a numit „justiție populară” sau „justiție televizată”. Într-un interviu acordat emisiunii „Off the Record”, realizată de Mediafax, Odagiu a afirmat că judecătorii trebuie să se bazeze exclusiv pe lege și pe probe, nu pe presiunea opiniei publice.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„Nu cred că un stat democratic, nu cred că un stat de drept are nevoie de o justiție populară care să dicteze judecătorilor modul în care să interpreteze și să aplice legea”, a declarat președintele CSM.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

„Lupta anticorupție a continuat, dar fără spectacol mediatic”

Liviu Odagiu a respins ideea că activitatea instituțiilor judiciare în domeniul combaterii corupției ar fi slăbit și a afirmat că diferența față de anii anteriori constă în faptul că dosarele nu mai sunt transformate în spectacole publice.

„Nu știu dacă vreodată această luptă a încetat să fie purtată sau și-a redus din motoare. Poate că, de fapt, niciodată această luptă nu a încetat, ci doar a continuat cu mijloace legale, respectând legea și fără a mai fi atât de amplu televizată”, a spus șeful CSM.

Potrivit acestuia, anchetele și procesele trebuie analizate prin prisma probelor administrate și a soluțiilor definitive, nu prin percepțiile create în spațiul public.

„Lupta anticorupție a continuat, dar a continuat exclusiv pe bază de fapte și de probe. Nu doar pe o justiție televizată”, a afirmat Odagiu.

Critici la adresa „narațiunilor” din spațiul public

Președintele CSM a atras atenția asupra modului în care sunt prezentate unele soluții ale instanțelor și a criticat tendința de a asocia achitările cu prescripția faptelor.

„Să amesteci o soluție de nevinovăție, de achitare, cu o soluție de încetare a procesului penal și să livrezi un narativ public este o mare problemă”, a declarat acesta.

Odagiu a remarcat că, de multe ori, dezbaterea publică ignoră faptul că instanțele dispun și recuperarea unor prejudicii importante.

„Nu se mai spune că instanțele au obligat la plata unor despăgubiri colosale. Întrebarea este cine a mai fost preocupat dacă acele sume au fost recuperate și cum au fost recuperate”, a adăugat președintele CSM.

„Justiția își face curățenie”

Referindu-se la cazurile de corupție din sistemul judiciar, Liviu Odagiu a susținut că existența unor probleme punctuale nu justifică etichetarea întregii Justiții drept un sistem corupt.

„Justiția își face curățenie. Nu am negat niciodată că există probleme în sistem. Am recunoscut mereu existența unor situații punctuale și ele s-au reflectat inclusiv în hotărâri de sancționare disciplinară”, a declarat acesta.

Potrivit șefului CSM, numărul condamnărilor în rândul magistraților este redus, iar mecanismele de control funcționează.

„Una este să ai două mii de judecători cercetați penal și alta este să ai la finalul anului cinci, șase sau șapte condamnări. Dacă ne uităm în ultimii ani, vedem că numărul persoanelor cercetate și trimise în judecată nu este sensibil diferit de numărul condamnărilor”, a spus Odagiu.

„Un judecător trebuie să fie empatic”

Președintele CSM a vorbit și despre rolul empatiei în activitatea unui magistrat, subliniind că aplicarea legii nu trebuie să fie un proces mecanic.

„Da, un judecător trebuie să fie empatic. Empatia este o trăsătură umană. Lipsa empatiei te transformă într-un mic robot și te împiedică să înțelegi dacă un om a greșit o singură dată sau dacă va repeta acea greșeală”, a declarat Liviu Odagiu.

Acesta a dezvăluit că, în perioada în care activa la Judecătoria Sibiu, avea pe peretele biroului un mesaj care îi amintea că fiecare caz trebuie analizat individual.

„Nu judeca o greșeală ca pe o regulă”, a spus președintele Consiliului Superior al Magistraturii, explicând că Justiția este făcută de oameni și trebuie să țină cont de complexitatea fiecărei situații.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri