Acesta amintește că expresia „șobolani politici” nu este deloc nouă, fiind folosită încă din 1919 pentru a descrie liderii liberali ai vremii. Potrivit istoricului, termenul a fost utilizat de figuri importante ale epocii, precum publicistul Constantin C. Mille, care i-ar fi etichetat pe frații Brătianu drept „cei trei șobolani”, în contextul conflictelor politice intense de după Primul Război Mondial.
Novăcescu susține că opoziția față de guvernul condus de Ion I. C. Brătianu a fost extrem de dură, mergând până la campanii de presă agresive și caricaturi politice virulente.
„Se vorbea atunci despre ‘deratizarea cămării’ de către opozanți, într-o retorică extrem de dură, similară cu ceea ce vedem și astăzi”, sugerează istoricul.
Acesta subliniază că simbolistica și limbajul politic par să se repete ciclic, indiferent de epocă.
„Fascinant este cum se învârte roata istoriei și cum îi calcă, pe rând, pe unii sau pe alții”, afirmă Novăcescu, sugerând că astfel de etichete sunt recurente în viața politică românească. Novăcescu a făcut referire și la lucrările sale dedicate perioadei, în care a analizat confruntările dintre presa vremii și liderii politici, evidențiind intensitatea atacurilor mediatice din acea perioadă.





















