Sondajele CURS și AVANTGARDE de la alegerile de ieri au dovedit, încă o dată, că nu au nicio treabă cu realitatea. Daca nu mint, dau greș, iar dacă nu dau greș – mint cu nerușinare.
Exit-poll-urile, două sau chiar trei, câte au fost, pot să facă cifrele lor pachet și să le arunce în negura istoriei. Au eșuat lamentabil. Încă o dată.
Clar, ceva e greșit, pentru că eroarea este una covârșitoare, iar cei de acolo trebuie să iasă în fața oamenilor să spună unde e calculul greșit sau ce i-a împins să le „măsluiască”. Anul ăsta ne-am dus pe fenta lor. La următoarele alegeri, clar nu mai mergem, pentru că realitatea comandată nu e la fel ca cea din terenul de joc.
🗞️ Citește și Acestea
Ieri, la alegerile pentru președinte, mi s-a părut, mai mult ca niciodată, că cele două sondaje au tars în jos un candidat. Pe Călin Georgescu. Acesta era al treilea, după Ciolacu și Lasconi. Chiar la ceva distanță de ei. Nu mai zic de cocoțatul Ciolacu, acolo în frunte, urcat atât de susca în avionul Nordis.
Ori fac un joc al minții, ori sunt depășiti și sistemul de calcul trebuie eliminat printr-o ecuație nouă, pentru ca eroarea să nu mai fie atât de evidentă.
Sunt peste șase puncte procentuale în minus la un candidat, trei-patru în minus la liderul din sondaje. Pentru un exit-poll e mult. Foarte mult.
Pe semne că ecuația e depășită complet în această eră a rețelelor de socializare. E timpul ca această necunoscută, fie că e „x”, „tik-tok” sau „facebook”, să fie integrată în metoda de calcul. Sau să fie luată serios în calcul.
La primul tur, aceste rețele de socializare au creat impactul neașteptat și l-au ridicat pe candidatul independent, Călin Georgescu. În sondajele de dinaintea votului, Georgescu avea doar câteva puncte în sondaje, era undeva la sub 15 procente de Ciolacu, pe care l-a învins clar.
La cum arată cifrele, e greu de crezut că va reuși cineva să distrugă voința poporului în turul 2, cu toată mobilizarea PSD-ului. Partidele, probabil îl vedeau mai sus pe Georgescu în sondajele lor, dar nu l-au luat în serios. Nu l-au afișat, l-au ținut ascuns și au sperat la o cacealma pokeristică, să-l înfunde. Nu le-a ieșit.
Acest candidat, fost AUR, prezentat de Europa ca pro-rus (așa o fi), a izbutit să acapareze tik-tok-ul chinezesc și să-i împingă pe oameni să-l voteze, fără o idee clară despre viitor. A împins doar spre o schimbare radicală a unui sistem bolnav de 35 de ani. E cazul Iohannis 2, de acum zece ani.
La Iohannis s-a dovedit că ne-am păcălit cu toții, cu România educată pe care ne-a vândut-o ca pe o gogoașă otrăvită. Acum, România cere o schimbare, oricare ar fi ea. Iar politicienii care au condus țara și care vânau puful moale în continuare, par să își primească porția de îngâmfare.
Schimbul de sistem e pe cale să se producă. Iar un „necunoscut”, așa cum l-au numit multe partide, să iasă în față. Acum, nu știu dacă e capabil să curețe sistemul sau dacă e împins în față de o putere (din est), cert este că Georgescu e în față mult. Și are toate șansele să rămână acolo, din cauza partidelor principale ale României, care și-au dat singure la picioare și au dus țara într-o groapă doar pentru că au primat propriile interese, nu cele ale oamenilor. Iar oamenii, cum, necum, au dat o palmă fantastică, extrem de greu de explicat. Asta înseamnă democrația votului și libertatea lui. E mobilizarea împotriva unui sistem abrupt, de care țara s-a săturat.
Curiozitatea mea merge mai departe, spre turul 2, unde PNL sigur se va alia iar cu PSD și cu Ciolacu, asta ca să nu scape din mână ciolanul viitorului. Votanții AUR, mulți și ei, vor merge către Georgescu, deși Simion a fost primul care l-a numit „acest necunoscut” pe Georgescu. De urmărit unde se va plasa USR-ul, mereu anti-Ciolacu. Lasconi a fost la câteva sute de voturi să-l bată pe Ciolacu.
