Tinerii români, cei mai dornici să voteze la europarlamentare, din toată Europa

ALEGERI

Autor

de Olar Sergiu

Data

Categorie

ALEGERI

România se află pe primul loc în ceea ce privește intenția de vot a tinerilor, la alegerile europarlamentare din 9 iunie, arată un sondaj publicat de Comisia Europeană.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Sondajul, realizat în rândul Generației Z din toate statele membre ale Uniunii Europene, arată faptul că tinerii români sunt cei mai dornici să iasă la vot pe data de 9 iunie, mai exact 78% dintre tinerii români chestionați, vor să meargă la vot. La polul opus, țările cu cei mai puțini tineri interesați de votul de pe 9 iunie, se află Letonia cu 47% și Luxemburg cu 41% intenție de vot în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Anul acesta, în România sunt așteptați să se prezinte la vot peste 4,5 milioane de tineri. Peste un milion dintre aceștia vor fi la primul vot din viața lor.

Cifrele arătate de Comisia Europeană, prin prisma ultimului Eurobarometru publicat, sunt destul de surprinzătoare în ceea ce privește țara noastră, având în vedere că la ultimele alegeri europene, doar 25% dintre tinerii români au fost prezenți la urne.

Și în anul 2020, la alegerile parlamentare, majoritatea tinerilor au lipsit de la urne, mai exact 3.478.386 de tineri, adică 75%, au ales să lipsească de la alegeri.

Tinerii din marile orașe, mai dornici de a vota

Distribuția pe județe a tinerilor care au participat la vot arată o prezență semnificativ mai mare în Capitală și în județele care găzduiesc centre universitare de renume. Astfel, cele mai multe voturi din partea tinerilor au fost înregistrate în:

  • București-115.621
  • Iași-50.399
  • Cluj-50.360
  • Timiș-49.922

La polul opus, județele cu cea mai mică prezență a tinerilor la urnele de votare, sunt:

  • Brăila-13.533
  • Ialomița-11.125
  • Covasna-10.406
  • Tulcea-9.258

Calendarul alegerilor din 2024

  • Alegerile locale și europarlamentare: 9 iunie 2024( alegeri într-un singur tur)
  • Turul I al alegerilor prezidențiale: 15 septembrie 2024 (data ar putea suferi modificări, încă există discuții pe această temă)
  • Turul II al alegerilor prezidențiale: 29 septembrie 2024 (și această dată se poate modifica)
  • Alegerile parlamentare: 8 decembrie 2024

Citeste si:

Articolul precedent
Incendiu la o casă de pe strada Oașului, din Cluj-Napoca. Pompierii s-au luptat cu focul două ore
Articolul următor
Gameloft România Închide studioul de jocuri de la Cluj-Napoca, toți cei 136 de angajați vor fi concediați

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri