A devenit deja o obișnuință să aflăm că o dronă a intrat în spațiul aerian sau maritim al României. La fel de obișnuită a devenit și comunicarea oficială, de la Președinte în jos, prin care suntem informați de fiecare dată că drona este, cu certitudine, rusească.
Ulterior, tot noi, cititorii, constatăm din presă că dronele respective erau de fapt în Ucraina sau că erau drone ucrainene.
🗞️ Citește și Acestea
1. Scandalul dronelor navale de la Constanța
Cel mai grav caz rămâne cel al dronelor navale care puteau produce o catastrofă națională și închide Portul Constanța. Am aflat ulterior că erau drone ucrainene 1.000.000%.
Întrebarea esențială la care nu s-a răspuns: ce căutau dronele ucrainene în apele teritoriale românești încă de la lansare, lucru total interzis de dreptul internațional? Scuza că ar fi fost preluate electronic de ruși nu rezistă, pentru că detonarea lor a fost făcută de la distanță, din control ucrainean, nu rusesc.
2. Drona căzută pe bloc în Galați
Din scandalul dronei căzute pe acoperișul blocului din Galați am aflat inițial că doi români ar fi fost grav răniți. Din imaginile ulterioare am constatat că, în afară de o sperietură și câteva zgârieturi, cei doi nu aveau nimic grav.
Tot atunci am aflat că drona nu era cu certitudine rusească și nici nu purta o încărcătură explozivă care să producă avarii serioase.
3. Interceptările eșuate cu F-16 și Puma
Din scandalurile dronelor identificate pe radar, pentru care aviația militară a ridicat avioane F-16 și elicoptere Puma, am aflat mereu același scenariu: fie nu au putut fi doborâte, fie au părăsit spațiul aerian, fie și-au lovit țintele din Ucraina.
8 adevăruri incomode despre apărarea antidrone a României
1. Drona este un aeromodel DIY. Poate fi construită de oricine, la orice scară, în sistem copy-paste, fără garanția și autentificarea pieselor ca la avioane. Poți scrie pe ea orice, inclusiv „Made in Russia”.
2. Sistem de ghidare GPS / Starlink. Dronele doborâte folosesc în general ghidare GPS prin sateliți Starlink, la care rușii nu au acces.
3. Încărcătură explozivă variabilă. Poate transporta explozibili de diverse tipuri și mărimi, care să justifice costul dronei prin pagubele produse.
4. România nu are apărare antidrone la sol. Singurele tunuri antiaeriene cu tragere rapidă Oerlikon din dotare sunt în curs de modernizare.
5. Cost disproporționat. Prețul de cost pentru doborârea unei drone cu un F-16 este fabulos comparativ cu prețul dronei.
6. Reguli de angajare imposibile. Piloții români pot deschide focul doar deasupra unei zone nepopulate. Dacă există un plafon de nori sub dronă, identificarea vizuală este imposibilă.
7. Vid legislativ. USR a acuzat AUR că a votat împotriva legii de doborâre a dronelor, pentru că nu stabilea clar condițiile de doborâre, responsabilitățile și drepturile celor afectați. Ce se întâmplă dacă o rachetă aer-aer ratează o dronă cu exploziv deasupra unei zone populate?
8. Identificare NATO. Toate dronele aeriene au fost identificate de la început de Centrul de control NATO de la Torrejon, Spania.
Cazul special: Drona de la Buzău
Ultima dronă, drona de la Buzău, a fost doborâtă parcă special în județul lui Marcel Ciolacu, unde se află un centru național de legume, dar și Centrul de Instruire al piloților militari de la Boboc.
Ce știm oficial:
- Drona a intrat în țară și s-a plimbat nestingherită prin șase județe.
- Piloții italieni de pe Eurofighter Typhoon au ratat interceptarea, trăgând pe lângă, iar proiectilul a căzut într-o zonă nepopulată.
Ce NU am aflat despre drona de la Buzău:
- De ce nu au fost trimise avioanele subsonice de la Boboc, unde tatăl lui Marcel Ciolacu a fost instructor, și au fost trimise supersonicele F-16? Costul este incomparabil mai mare, iar viteza mică a dronei de 150 km/h făcea avionul subsonic mult mai eficient. Dirijarea radar era aceeași, iar drona putea fi doborâtă cu tunul de bord, variantă mai ieftină și mai sigură decât racheta.
- Ce tip de dronă a fost până la urmă: de atac sau de spionaj?
Concluzie: Toate dronele sunt rusești?
Parafrazându-l pe Napoleon care spunea „Toate femeile sunt desfrânate, mai puțin mama și sora mea”, și folosind logica lui Nicușor Dan, Radu Miruță sau Radu Tudor de la Antena 3, am putea spune că toate dronele sunt… rusești.
Rămâne întrebarea de matematică pentru matematicianul din fruntea țării: care este raza de viraj necesară unui F-16 supersonic, cu o viteză minimă de angajare de peste 570 km/h cu armament, pentru a intercepta o dronă care zboară cu 150 km/h la 1-2 km de graniță? Piloții români trec ca săpunul pe lângă ele. Și există riscul major ca, în funcție de unghiul de interceptare, să fie obligați să sară „pârleazul” în Ucraina.
