Președinta CCR răspunde acuzațiilor după întâlnirea cu Bolojan: „Dosarele Curții nu pot fi discutate în alte spații”

Autor

Data

Categorie

Președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, respinge speculațiile și acuzațiile apărute în spațiul public după întâlnirea pe care a avut-o cu premierul interimar Ilie Bolojan, într-un birou din Palatul Parlamentului, cu doar câteva zile înainte ca CCR să se pronunțe asupra Legii Integrității.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Simina Tănăsescu susține că întâlnirea a avut un caracter strict administrativ și a fost determinată de problemele legate de spațiile în care își desfășoară activitatea Curtea Constituțională. Șefa CCR afirmă că solicitările pentru identificarea unor noi spații au fost formulate încă din 2025.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

„Avem o situație extrem de dificilă legată de spații. Știu, sala în care ne aflăm nu ilustrează realitatea spațiilor în care ne desfășurăm activitatea. E sala noastră de deliberare și este cea mai spectaculoasă din toată clădirea care este destinată CCR. Însă, așa cum menționam în mai multe alte apariții publice, și am spus asta începând cu august sau septembrie, cred, 2025, […] situația noastră locativă e una foarte delicată”, a declarat Simina Tănăsescu, într-un interviu acordat Cotidianul.

CCR caută de mai mult timp spații administrative

Președinta Curții Constituționale afirmă că, începând de anul trecut, instituția a făcut mai multe demersuri pentru identificarea unor spații administrative care să răspundă necesităților sale.

Printre variantele analizate s-a aflat și un corp de clădire aflat în construcție, destinat Parlamentului, dar care se află în sfera de responsabilitate a Guvernului.

„Desigur că am fost imediat interesată să aflu care e situația: dacă lucrările s-au finalizat, dacă suntem în stadiul în care spațiile ar putea fi deja atribuite, dacă s-a ținut cont de solicitarea noastră mai veche, care nu viza obținerea întregii clădiri și nici o recompartimentare, ci obținerea unor spații în interiorul acelui corp de clădire”, a explicat șefa CCR.

Potrivit acesteia, discuțiile au presupus schimburi de telefoane și solicitări de informații, iar faptul că Ilie Bolojan urma să se afle la Palatul Parlamentului a creat posibilitatea unei întâlniri directe.

„Asta a însemnat un schimb de telefoane și, în momentul în care am aflat că prim-ministrul urma să fie oricum în clădirea Palatului Parlamentului, am întrebat dacă putem avea o întâlnire pentru a discuta chestiunea legată de spații”, a mai spus Tănăsescu.

De ce s-au întâlnit în biroul Senatului

Întâlnirea dintre Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan a avut loc într-un birou al Senatului, situație care a generat la rândul său întrebări în spațiul public.

Mircea Abrudean, președintele Senatului, afirmase anterior că în acel birou nu intră nimeni fără să aibă cheia.

Întrebată cine a stabilit locul întâlnirii, Simina Tănăsescu a susținut că propunerea a venit din partea premierului interimar.

„Propunerea a aparținut domnului prim-ministru. Eu am întrebat dacă putem avea o întâlnire scurtă, rapidă, în ideea distribuirii spațiilor, iar propunerea privind locul a venit de la domnia sa. Nu am alte detalii, nu cunosc”, a declarat președinta CCR.

Tănăsescu respinge orice discuție despre Legea Integrității

Întâlnirea a avut loc cu trei zile înainte ca judecătorii CCR să delibereze asupra Legii Integrității, inclusiv asupra amendamentului care îl viza pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz.

Momentul întâlnirii a provocat reacții și solicitări de explicații, inclusiv din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a atras atenția asupra riscului unei interferențe între puterile statului.

Simina Tănăsescu respinge însă orice posibilitate ca dosarul aflat pe rolul CCR să fi fost discutat în cadrul întâlnirii cu premierul.

„Cred, sau eu înțeleg, că o astfel de întâlnire poate ridica întrebări legitime. De asemenea, înțeleg că pot exista persoane care nu pun în prim-plan buna-credință și nu au în vedere situațiile reale legate de funcționarea unei instituții, și care nu pot porni de la premisa că, pentru buna funcționare a instituțiilor, contactele interinstituționale nu doar că pot fi utile, dar sunt și necesare”, a afirmat președinta CCR.

Aceasta a precizat că, din punctul său de vedere, dosarele aflate în dezbaterea Curții nu pot face obiectul unor discuții informale în afara cadrului instituțional.

„Eu nu-mi pot imagina, și asta poate e o lipsă a mea, că dosarele aflate pe rolul Curții ar putea fi discutate în alte spații decât cele destinate discuției lor. Sunt limitele mele”, a mai spus Simina Tănăsescu.

CCR a decis în cazul lui Dominic Fritz

Curtea Constituțională s-a pronunțat luni asupra sesizării privind Legea Integrității și a stabilit că amendamentul contestat este constituțional.

În urma deciziei CCR, Dominic Fritz urmează să își piardă mandatul de primar al municipiului Timișoara, în termen de 30 de zile de la promulgarea legii.

Decizia Curții a venit la scurt timp după apariția controverselor privind întâlnirea dintre Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan, iar explicațiile oferite de președinta CCR urmăresc să clarifice faptul că discuția dintre cei doi oficiali a vizat, potrivit acesteia, exclusiv problema spațiilor administrative necesare funcționării Curții Constituționale.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri