Război la vârful UE: Charles Michel o acuză pe Ursula von der Leyen de conducere „super-autoritară”

BRUXELLESULTIMELE ŞTIRI

Autor

de PoliticLive

Data

Categorie

BRUXELLESULTIMELE ŞTIRI

Tensiuni fără precedent ies la suprafață în interiorul Uniunii Europene, după ce fostul președinte al Consiliului European, Charles Michel, a lansat critici dure la adresa șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Într-un interviu acordat publicației The Brussels Times, Michel a descris relația de lucru cu von der Leyen, în perioada 2019–2024, drept „extrem de dificilă”, afirmând că nu s-a mai confruntat niciodată cu un astfel de nivel de tensiune instituțională.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Fostul oficial european acuză un stil de conducere centralizat și lipsit de echilibru, susținând că mecanismele interne ale Uniunii ar fi fost afectate. „Există o guvernare super-autoritară… Comisarii nu mai au absolut niciun rol”, a declarat acesta.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Michel susține că tentativele sale de a stabili o coordonare constantă cu președinta Comisiei au fost respinse în mod repetat, ceea ce ar fi dus la blocaje și la deteriorarea colaborării la vârf.

În același context, fostul șef al Consiliului UE a readus în discuție și momentul tensionat din 2021, de la Ankara, în timpul întâlnirii cu președintele turc Recep Tayyip Erdoğan. Atunci, von der Leyen a fost plasată pe o canapea, în timp ce Michel a ocupat un scaun oficial – episod care a generat controverse la nivel european.

Michel a respins criticile de atunci, susținând că protocolul a fost respectat și acuzând Comisia Europeană că ar fi folosit acel incident pentru a-și consolida influența instituțională.

Criticile nu s-au oprit aici. Fostul lider european a atacat și rezultatele mandatului lui von der Leyen, afirmând că progresele în domenii-cheie, precum piața unică, piețele financiare sau apărarea europeană, sunt „zero”.

Totodată, Michel a cerut o poziție mai fermă a Uniunii Europene în relația cu Statele Unite, criticând lipsa de reacție în cazul sancțiunilor care l-au vizat pe fostul comisar european Thierry Breton.

Declarațiile sale deschid un nou capitol de tensiuni la nivelul conducerii europene și ridică semne de întrebare cu privire la echilibrul de putere în instituțiile UE.

Citeste si:

Articolul precedent
Cum a devenit China aproape imună la crizele petroliere: strategia care schimbă jocul global
Articolul următor
Boom pe piața auto din România: electricele accelerează puternic, Tesla domină, iar BYD urcă rapid în top

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri